daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific. daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific. daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
english
bulgarian
croatian
danish
dutch
finnish
french
german
hungarian
italian
japanese
norwegian
lithuanian
polish
russian
serbian
slovakian
spanish
swedish
turkish
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific. daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific. daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific. daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii
 
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
     SC OPTICA
     VESZI SRL.
     Tel: 0257 281058
    
     TORO OPTIC
     Tel: 0268 475489
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii
daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii
daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
© 2006
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
 
 

Daltonismul și corijarea acestuia

           De ce este importantă corijarea daltonismului?
           Câteva cuvinte despre daltonism
           Cum percepem culorile?
           Cum devine cineva daltonist          
           Tipurile de bază ale daltonismului
           Baza științifică a diagnosticării și corijării daltonismului
           Corijarea vederii cromatice a daltoniștilor
           Analiza vederii cromatice și Diagnosticul Discromatopsiei
           Ceea ce trebuie să știe pacientul
           Publicații și patente

• De ce este importantă corijarea daltonismului?

Omul percepe lumea cu cele cinci organe de simț ale sale. Dintre acestea cele mai multe informații le primește prin intermediul vederii. (La omul modern rolul de transmitere a informației este după cum urmează:
Văz 90%
Auz 5%
Pipăit 2%
Gust 2%
Miros 1%
De aceea nu e totuna dacă exploatăm la maximum posibilitățile existente în vedere. Pierderile de informație în cazul percepției culorilor diminuează calitatea vieții, degradează siguranța prelucrării informațiilor și prin acestea influențează în mod negativ timpul de reacție a recunoașterii.

A. O persoană cu vedere cromatică corectă poate distinge între mai multe milioane de nuanțe cromatice, iar o persoană suferind de daltonism doar între câteva mii, eventual între câteva sute. De aceea nu observă de exemplu, că partenerul său de vorbire se înroșește sau devine palid, pierzând astfel cunoștințe metacomunicative importante; nu-și dă seama după culoarea tenului că are febră, nu poate face distincția dintre fructe coapte și mai puțin coapte, nu observă diferitele nuanțe cromatice la produsele cosmetice, implantarea dinților, etc. Aproape în fiecare domeniu al vieții se află într-o situație dezavantajoasă în comparație cu o persoană care percepe bine culorile.

B. Ochiul uman distinge și recunoaște obiectele pe baza luminii și a contrastelor cromatice. Sensibilitatea perceperii contrastelor cromatice este redusă la daltoniști, de aceea ei pot să recunoască mai puține detalii din anturajul lor, având probleme în mod aparte în cazul textelor cu caractere colorate, figuri, hărți. Am efectuat experimente la daltoniști care purtau ochelari de corecție și am observat că sensibilitatea lor cromatică poate fi corijată aproape până la nivelul normal.

C. Se cunosc mai mult de o sută de ocupații unde daltonismul creează o situație defavorabilă. De exemplu: doctor, dentist, tehnician dentar, coafor, cosmetician, pantofar, vitrinier, ceramist, industria textilă, fabrici de vopsea, producția de medicamente, industria alimentară, etc.

D. D. Daltonismul este dezavantajos mai ales în copilărie. La această vârstă copilul este într-o situație defavorabilă la învățătură și în aprecierea de sine. Copiii de vârsta între 4-10 de exemplu pot să coloreze iarba cu roșu, acoperișul cu verde și din această cauză pot să primească note rele, iar după toate acestea ceilalți râd de ei. Nu văd bine figurile colorate din manuale, creta colorată de pe tablă, liniile colorate a hărților.

E. În circulație daltoniștii sunt extraordinar de periculoși atât pentru propria persoană cât și pentru ceilalți. Persoanele cu percepere cromatică corectă observă de departe luminile semafoarelor și a lămpilor de stop. Sunt dese accidentele în care daltoniști trec peste șine în pofida indicatorului roșu de la barieră.

F. Din păcate la vânătoare tocmai pentru daltoniști este cel mai greu să diferențieze cu siguranță culorile. Aici ochelarii de corecție pot ajuta foarte mult.

G. Bărbații daltoniști se îmbracă în culori neașteptate și nepotrivite, de la caz la caz își pun șosete desperecheate.

H. La cumpărături ilustrațiile și inscripțiile colorate de pe ambalaj pot devia de la normal.

I. La împodobiri, vopsiri etc. armonizarea și alegerea culorilor poate devia de la normal.

J. La jocurile de cărți.

K. La jocurile video numărul nuanțelor cromatice diferențiabile scade. Acest fenomen este comparabil cu cazul în care placa video este de o calitate mai proastă.

L. La sport, atât în practică cât și la emisiunile urmărite la televizor. Capacitatea diferențierii tricourilor scade.

M. Pierderea informațiilor la citirea anumitor afișaje ale aparaturilor electrice: de ex. afișajul monitoarelor LCD, afișajele colorate ale telefoanelor mobile, la citirea afișajelor LED atât în cazul afișajelor roșii cât și a celor verzi.


Înapoi


• Câteva cuvinte despre daltonism


Lumea multicoloră

Despre lumea înconjurătoare luăm cunoștință prin cele cinci organe de simțuri ale noastre. Dar marea majoritate a informațiilor, 90% o primim de la ochi. Ochiul uman percepe lumea în culori, de aceea poate că informația cromatică constituie cea mai importantă informație pentru noi. Casnica caută carnea proaspătă și legumele proaspete după culoare; culoarea tenului ne arată dacă suntem sănătoși sau bolnavi, la fel ne arată și fluctuația stării spirituale a fiecăruia; de asemenea după culori ne alegem îmbrăcămintea, produsele cosmetice, mobila. Lămpi colorate semnalizează în circulația aeriană, navală și terestră direcția în care avem voie să mergem și în care nu, electricienii recunosc diferitele cabluri după semnale cromatice; în tehnica informațională inscripțiile colorate ale monitorului ajută la orientarea rapidă.
Culorile nu au doar un rol informativ ci și o putere importantă responsabilă cu crearea stărilor de bună dispoziție. Pe baza observațiilor făcute roșul înviorează, verdele calmează, culoarea albastră ajută la concentrare, maroul te face somnolent. Anumite combinații cromatice le percepem ca fiind armonice iar pe altele ca fiind perturbatoare, nepotrivite. Culorilor le atribuim și semnificații simbolice. În Europa negrul este culoarea doliului, albul indică candoare. Roșul are semnificația sentimentelor focoase, iar galbenul înseamnă invidie.


BACK


• Cum percepem culorile?


Instrumentul vederii în culori sunt ochiul și creierul. Ochiul funcționează asemenea unei camere digitale miniature de mare rezoluție la care este conectat un computer de o capacitate foarte mare pentru interpretarea și stocarea informațiilor: creierul. Lumina ajunsă în ochi este focusată de către obiectivul ochiului, cristalinul pe membrana nervoasă ce acoperă suprafața posterioară a ochiului (retina). Pe retină - asemenea suprafeței de captare a imaginii a camerelor digitale - se găsesc milioane de elemente de percepție a luminii. Numărul elementelor de percepție a vederii, în lumina serii aproximativ 130 milioane de bastonașe și la lumina zilei active vreo 7 milioane de conuri depășește și numărul elementelor unei camere de cea mai mare rezoluție. La elementele de percepție se conectează nervii și transmit stimuli prin nervul optic către creier. Elementele vederii de noapte, bastonașii nu percep culorile, dar sunt extrem de sensibile. Elementele vederii de zi, conurile sunt mai puțin sensibile, dar față de aceasta ele văd în culori. Acest lucru se datorează faptului că în conuri se găsesc trei feluri de pigmenți. Unul dintre aceștia este roșu, altul verde, iar al treilea este sensibil la culoarea albastră. Acești pigmenți absorb partea roșie, verde și albastră a luminii, și în comparație cu cantitatea absorbită din fiecare se formează nuanțele cromatice.

daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
Graficul de sensibilitate a receptorilor la persoanele cu vedere cromatică corectă


Înapoi


• Cum devine cineva daltonist?


Daltonismul este o anomalie ereditară. Pe baza sondajelor efectuate în Europa 8% dintre bărbați și 0,5% dintre femei sunt daltoniști ereditari. Există și tulburări discromatopsice contractate, dar acestea sunt de obicei urmările vreunei nocivități (alcoolism, intoxicări, boli) și împreună cu încetarea acestora de obicei trec și ele. Pe baza observațiilor efectuate persoanele suferinde de daltonism văd culori, dar cu totul altfel decât aceia care percep bine culorile și de obicei pot diferenția numai puține (uneori câteva sute în total) nuanțe cromatice. Față de aceasta o persoană cu percepere bună a culorilor poate recunoaște chiar și 4 milioane nuanțe cromatice! Daltoniștii sunt dezavantajați în numeroase domenii ale vieții. Ei nu pot fi la fel de fructuoși în mai mult de o sută de ocupații ca cei cu vederea cromatică bună. (de ex. Industria textilă, industria de construcție, industria alimentară, industria cosmetică). Iar în circulație sunt periculoși atât pentru propria persoană cât și pentru alții. Daltoniștii cauzează mult mai multe accidente decât cei cu vederea cromatică sănătoasă. Daltonismul îi cauzează greutăți copiilor daltoniștii deja în grădiniță și în școală: ei nu recunosc semnalele cromatice de pe îmbrăcămintea lor, folosesc în mod greșit culorile în desenele lor, se dovedesc a fi neîndemânatici în jocurile logice alcătuite din forme din material plastic, nu văd bine hărțile și manualele colorate.

               8%   

            

 6%   

   4%

    

 2%   
Frecvența daltonismului în America de Nord- și Centrală și în Europa

Daltonismul este o problemă ereditară care provine dintr-o anormalitate a cromoz- omului X. Diabetul zaharat, alcoolismul, anumite medicamente și intoxicații pot conduce de asemenea la formarea daltonismului. În America 27 de milioane de persoane suferă de diabet zaharat. În Ungaria numărul daltoniștilor este undeva în jurul de 400.000 de persoane.

daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.

XY:

bărbat

XX:

femeie

XY:

bărbat daltonist

XX:

femeie purtătoare de gene daltoniste

XX:

femeie daltonistă

Ereditatea daltonismului

Înapoi


• Tipurile de bază ale daltonismului


Luând în considerare care receptor cromatic primar dintre cele trei (sensibil la culoarea roșie, verde sau albastră) funcționează defectuos, putem distinge diferite tipuri daltoniste.

Protanomalie (PL)

Sensibilitate redusă a receptorilor sensibili la lumina roșie

Protanopie (PP)

Lipsa receptorilor sensibili la lumina roșie

Deuteranomalie (DL)

Sensibilitate redusă a receptorilor sensibili la lumina verde

Deuteranopie (DP)

Lipsa receptorilor sensibili la lumina verde

Tritanomalie (TL)

Sensibilitate redusă a receptorilor sensibili la lumina albastră

Tritanopie (TP)

Lipsa receptorilor sensibili la lumina albastră

Acromazie, monocromazie

Daltonism total

Înapoi


• Baza științifică a diagnosticării și corijării daltonismului

Perceperea cromatică umană este capabilă să diferențieze între mai multe milioane de nuanțe cromatice. Cu ajutorul a 6 milioane de receptori de lumină care se află în ochiul uman, pe altă nume conuri, percepem domeniul luminii între 380-780 nm Pe baza domeniului sensibilității pe lungime de undă conurile pot fi împărțite în trei grupe. După nume Protos, Deuteros, Tritos sau conurile L, M și S care sunt sensibile în domeniul lungimii de undă lungă, medie și scurtă (culorile roșiatice, verzuie, albăstruie). Ilustrația următoare arată sensibilitatea pe lungimea de undă a fiecărui receptor de lumină.

daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
Figura 1. Sensibilitatea pe lungimea de undă a receptorilor de lumină ale persoanelor cu vedere cromatică sănătoasă


Perceperea noastră cromatică este determinată în mod fundamental de către două facultăți ale noastre. Identificarea cromatică, adică dacă suntem capabili să denumim corect culorile și discriminarea cromatică, adică facultatea de a distinge culorile. Perceperea cromatică a daltoniștilor deviază de la cea a persoanelor "obișnuite" cu vedere cromatică corectă, ceea ce este urmarea sensibilității deviate al unui (sau chiar mai multe) tip de conuri, de aceea capacitatea de identificarea cromatică și de cea de discriminarea cromatică este mai redusă la daltoniști. Putem distinge între mai multe forme ale daltonismului. Cea mai frecventă este anomalia receptorilor Protos și Deuteros (Protanomalie, Protanopie, Deuteranomalie, Deuteranopie), mai rară este defectuozitatea Tritosului (Tritanopie) și foarte rar pot apărea cazuri unde doar un singur tip de receptor este sănătos (Monocromazie) sau chiar toate cele trei tipuri de receptori sunt defectuoase și numai receptorii responsabili cu vederea de noapte, bastonașii funcționează (Acromazie). Daltonismul de tip roșu-verde (Protan, Deutan) este cauzat de către anomalia cromozomului "X"' și este ereditară. Femeile au doi cromozomi "X", iar bărbații au câte un "X" și un "Y". Pentru că la bărbați cromozomul "X" nu este duplicat, anomalia lui cauzează daltonism, în timp ce în cazul femeilor dacă unul dintre cromozomi "X" este întreg, informația corectă din punct de vedere genetic îl "rescrie" pe cea defectuoasă, de aceea raportul de daltoniști este mai mare la bărbați. 8% dintre bărbați caucazieni sunt daltoniști "roșu-verde", în timp ce la femei raportul este de 0,4-0,5%.
Tritanopia ereditară este rară, ea fiind prezentă la 0,05% din populație. Pe baza opiniilor de mult formate cauza daltonismului este reducerea sensibilității receptorului anormal, deși noile rezultate ale cercetărilor presupun deplasarea domeniului de sensibilitate a receptorului. Acest mod de abordare este în totală armonie cu metoda noastră, care își bazează corijarea daltonismului pe această presupunere fundamentală.


Înapoi


• Corijarea vederii cromatice a daltoniștilor

Firma noastră produce și lentile de corecție cu straturi specifice de tip "roșu-verde" pentru daltoniști. Pe ilustrația 2. se poate vedea sensibilitatea discromatopsică a receptorilor de lumină de tip Deuteranomal pe lungimea de undă. Sensibilitatea Deuterosului anormal s-a deplasat către Protos, ceea ce are ca rezultat o dificultate în diferențierea nuanțelor în domeniul roșului, galbenului și a verdelui.

daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
Figura 2. Sensibilitatea receptorilor L, M și S unei persoane cu vedere cromatică corectă și a unui daltonist de tip deuteranomal. Sensibilitatea conurilor L și S se potrivesc în timp ce sensibilitatea conului M anormal s-a deplasat către L.



Pentru îndreptarea anomaliei folosim un filtru proiectat special pentru această cauză. Stratul trebuie proiectat așa încât să schimbe spectrul luminii care îl traversează în așa fel încât acesta să stârnească un stimul în persoana discromatopsică asemănător celui din persoana cu vedere cromatică sănătoasă.
Caracteristicul stratului proiectat pentru cazul de pe figura 2. se poate vedea pe figura 3. .


daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
Figura 3. Transmisia stratului proiectat pentru cazul de pe figura 2.



Figura a patra arată efectul stratului pe receptoarele de lumină. Pe ilustrație se vede foarte bine că efectul stratului nu este perfect, dar în totalitate graficul de sensibilitate corijată este mai aproape de sensibilitatea persoanei cu vedere cromatică sănătoasă. Luând în considerare faptul că situația de adaptare a conurilor se schimbă prin efectul stratului (sensibilitatea conului se adaptează la cantitatea de lumină redusă sau crescută), noua situație putând fi interpretată ca și cum sensibilitatea conului anormal s-ar fi deplasat către direcția normală.

daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
Figura 4. Efectul stratului pe sensibilitatea conurilor

Înapoi


• Analiza vederii cromatice și Diagnosticul Discromatopsiei

Testele tradiționale de analiză a vederii cromatice, ca diferitele figuri pseudoizocro- matice - "figuri cu buline"- (Ishihara, Dvorin, Velhagen, Rabkin, etc.), testul bumbac, testul Lantern etc. sunt bune pentru a decide dacă pacientul este o persoană cu vedere cromatică sănătoasă sau una cu daltonism "roșu-verde". Pentru determinarea tipului și gravității daltonismului (anopsie sau anomalie) s-a răspândit anomaloscopul. Anomaloscoapele moderne (Moreland) sunt capabile să diagnostice nu numai daltonismul "roșu-verde" ci și Tritanopia. Testul folosit de către noi este unul ușor de folosit, este o analiză cromatică asemănătoare cu figurile pseudo-izocromatice vizualizate pe un monitor cu interfață intuitivă, care este potrivit pentru determinarea diferitelor tipuri și gravității ale daltonismului, precum pentru cuantificarea efectului de corijare al ochelarilor de corecție.


Înapoi


• Ceea ce trebuie să știe pacientul

Pe baza analizelor clinice straturile de corecție au oferit o corijare eficientă pentru aproape 70% dintre daltoniști. Îmbunătățirile pot fi demonstrate ușor pe testele obiective (teste Ishihara, teste cu monitoare), dar doar 25% dintre pacienți percepe efectul în unanimitate ca fiind pozitiv.

A. Se schimbă culorile
Cu toate că majoritatea percepe lumea mai în culori, schimbarea culorilor obișnuite o simte mai degrabă deranjantă decât utilă, de aceea pe baza primelor impresii n-ar vrea să poarte ochelarii.
Dar este un fenomen arhicunoscut că ochiul uman poate să se adapteze în mare măsură schimbărilor rapide și lente deopotrivă. Se poate observa că dacă de la lumina soarelui intrăm într-o cameră cu lumina becului, prima dată vedem totul într-o culoare roșiatică, pentru că lumina becului conține mai multe componente de roșu, iar componentele de albastru abia le are. Dar deja după câteva minute vedem totul din nou în culorile originale, pentru că capacitatea de adaptare a ochiului nivelează diferențele. Acest fenomen se numește fenomenul "constanței culorii". Un alt exemplu este stadiul de după operația cataractei, în care bolnavul operat vede totul într-un albastru intens. Cauza: ochiul lui s-a obișnuit ani în șir cu efectul gălbuie-maro a cristalinului care acuma i-a fost îndepărtat. De obicei pacientul are nevoie de două săptămâni în unele cazuri chiar două luni ca ochiul să se obișnuiască cu lipsa cristalinului maro și ca să vadă din nou totul în culorile obișnuite. Aceeași situație se repetă și cu ochelarii de corecție a vederii cromatice: pacientul trebuie să se obișnuiască cu culoarea lor.
Procesul adaptării cromatice este de scurtă durată în tinerețe, la ochelari ușori câteva minute, la mai tari câteva zile. În afara de aceasta procesul adaptării cromatice este o parte importantă a mecanismului de efect a lentilelor de corecție. Corijarea vederii cromatice își atinge valoarea maximă doar atunci când adaptarea cromatică s-a realizat. De aceea nu e permis ca testele de control să fie aplicate imediat după probarea ochelarilor. Trebuiesc câteva minute pentru adaptarea cromatică. Adaptarea cromatică poate fi accelerată cu iluminare de culoare albă.

B. Gradul îmbunătățării
Unii au impresia că gradul îmbunătățării nu este de ajuns, și că ochelarii nu merită să fie cumpărați și purtați. Dar trebuie știut că îmbunătățirea niciodată nu poate fi de 100%. Acest lucru este la fel ca implementarea oricărui alt organ sau a oricărei alte facultăți ale noastre. De ex. pentru protezarea piciorului amputat protezele moderne ajută mult dar nu poate înlocui piciorul original, sau nici ochelarii destinați ochilor defectuoși de dioptrie nu oferă o vedere perfectă ca în cazul unui ochi tânăr, sănătos.

C. Învățarea
Învățarea este o parte foarte importantă pentru succesul corijării. Așa cum pacientul trebuie să învețe să meargă cu o proteză, sau trebuie să învețe să vadă cu o lentilă progresivă de ochelari, la fel și cu ochelarii de corecție cromatică trebuie să învețe să recunoască, să interpreteze culorile. Ochelarii Colorlite îmbunătățesc în primul rând capacitatea de discriminare cromatică (capacitatea diferențierii nuanțelor cromatice fine). Identificarea cromatică (capacitatea de a denumi culorile) este rezultatul unui proces de învățare.
Aceasta o învățăm într-o copilărie fragedă, odată cu vorbirea și vederea cromatică trebuie învățată din nou. Este firesc ca învățarea să fie mai rapidă în tinerețe decât la cei în vârstă. Procesul de învățare poate fi accelerat cu un program de tip curs de instruire. În timpul testelor de purtare am observat că efectul de corijare a ochelarilor de corecție pe un test Ishihara a evoluat în felul următor. Un tânăr discromatopsic de 24 de ani a putut recunoaște din 20 de numere 6 fără ochelari, 10 cu ochelari în primul minut, 12 după o săptămână iar după șase săptămâni 19. Între timp o dată pe săptămână a luat parte la o instruire cromatică de o oră la Colorlite.

D. Ochelarii strălucesc
D. Daltonismul este dezavantajos mai ales în copilărie. La această vârstă copilul este într-o situație defavorabilă la învățătură și în aprecierea de sine. Copiii de vârsta între 4-10 de exemplu pot să coloreze iarba cu roșu, acoperișul cu verde și din această cauză pot să primească note rele, iar după toate acestea ceilalți râd de ei. Nu văd bine figurile colorate din manuale, creta colorată de pe tablă, liniile colorate a hărților.

E. Ochelarii iau din lumină
Unii țin de faptul că din cauza efectului ușor de absorbție a luminii al ochelarilor va vedea mai rău. Capacitatea de permeabilitate luminoasă a ochelarilor Colorlite este în mediu de 40%. Aceasta înseamnă un efect atât de lin pentru ochi, încât abia se percepe, datorită faptului că ochiul este capabil să compenseze schimbările de intensitate luminoasă de mai multe mii de ori pe lângă capacitatea totală de funcționare a vederii cromatice. O pereche de ochelari de soare mai ușoară lasă să treacă 5-10% din lumină, în timp ce una mai închisă doar 1-2%. La lumină artificială, în cameră, în fața televizorului avem destulă lumină la dispoziție, astfel putem să folosim ochelarii Colorlite.


Înapoi


• Publicații și patente

PUBLICARTIONS

  1. G. Kovacs, Gy. Abraham, I. Kucsera, K. Wenzel: Improving color vision for color deficient Patients on video displays, OSA Trends in Optics and Photonics, Vol. 35 Vision Science and Its Applications, Vasudevan Lakshminarayanan, ed. (Optical Society of America, Washington, DC 2000), pp333-336.
  2. G. Kovacs, I. Kucsera, Gy. Abraham, K. Wenzel: Enhancing Color Representation for Anomalous Trichromats on CRT Monitors, COLOR research and application, Supplement Volume 26, 2001, S273-S276.
  3. K. Wenzel, K. Ladunga, K. Samu: Measurement of color defective and normal color vision subject's color and luminance contrast threshold functions on CRT, Periodica Polytechnica, Vol. 45. No. 1., PP. 103-108, 2001
  4. Krisztián Samu, Klára Wenzel: Presenting Surface Colors on Computer Controlled CRT Displays, Facta Universitatis (NIS), Ser.: Elec. Energ. Vol. 16, Aug. 2003, 177-183
  5. K. Wenzel, I. Kucsera: Investigations about the dynamical characteristics of human colour vision (ICO-16 Satellite Conference on Education and Training in Optics 1993, Pécs, Hungary - poster)
  6. G. Ábrahám, K. Wenzel: Correcting of human colour deficiency (blindness) - (III. Semmelweis Science Fair, Ápril 28, 1994. Budapest , Poster
  7. G. Ábrahám, K. Wenzel: Method for the Correction of Colour Problems of the Human Eye (Congress of the Hungarian Ophtalmological Society, Bp. 1996.)
  8. Wenzel, Ábrahám: A new theory of defective colour vision (Congress of the Hungarian Ophtalmological Society, Bp. 1996.)
  9. Wenzel-Kucsera: Chromatic Adaptation Testing with a Computer Graphics System (10th International Conference of Women Engineers and Scientists, Bp. 1996)
  10. Ábrahám, Wenzel: Optical correction of Human Color Deficiency (Symposium on Optical Instrument and Application, Bp. 02.08. 1996.)
  11. Gy. Ábrahám, K.Wenzel: Correction of color deficiency (XIth. Congress opf the European Society of Ophtalmology, Budapest, June 1-5. 1997.)
  12. K.Wenzel, Gy.Ábrahám: A New Theory of Defective Colour Vision (XIth Congress of the European Society of Ophtalmology, Budapest, June 1-5. 1997.)
  13. Wenzel K., Ábrahám Gy., Kucsera I.: New method for assessing the spectral sensitivity curves of the human eye, Proceedings of the 24th CIE Session, Warsaw, 1999
  14. Ábrahám Gy., Wenzel K., Kucsera I., Kovács G.: Modification of colour sensitivity functions by correction filters, XVth ICVS Symposium, Göttingen, 1999
  15. Kucsera I., Ábrahám Gy., Wenzel K., Kovács G.: Classification of color deficiency by color identification measurements, XVth ICVS Symposium, Göttingen, 1999
  16. Wenzel K., Ábrahám Gy., Kucsera I., Kovács G.: A colour system for characterisation of anomalous trichromacy, XVth ICVS Symposium, Göttingen, 1999
  17. Kovács G., Kucsera I., Ábrahám Gy., Wenzel K.: Enhancing color representation for color deficient people on CRT monitors, XVth ICVS Symposium, Göttingen, 1999
  18. Ladunga K., Wenzel K.: New color vision test on monitor, XVth ICVS Symposium, Göttingen, 1999
  19. Ábrahám Gy., Kucsera I., Kovács G., Wenzel K.: Checking the diagnosis of color deficiency by color mixing, Proceedings of the CIE Symposium ’99, Budapest, 1999
  20. Wenzel K., Ábrahám Gy., Kucsera I., Kovács G., Soterius M.: Possibilities of colour adaptation, CIE Symposium ’99, Budapest, 1999.
  21. Kucsera I., Ábrahám Gy., Wenzel K., Kovács G.: Approximation of human cone responsivity curves with low parametric mathematical functions, CIE Symposium 1999, Budapest, 1999.
  22. Ladunga K., Kucsera I., Wenzel K.: If I were color blind, CIE Symposium ’99, Budapest, 1999
  23. Wenzel K., Ladunga K., Ábrahám Gy., Kovács G., Kucsera I., Samu K.: Measuring color resolution of the eye by using colour monitors, Colour and Visual Scales Conference, London, 2000
  24. Kucsera I., Wenzel K., Ábrahám Gy., Kovács G.: Mathematical modeling of functional color vision, Colour and Visual Scales Conference, London, 2000.
  25. Ábrahám Gy., Kovács G., Kucsera I., Wenzel K.: Instrument for diagnosis of colour deficiency, Gépészet 2000, Budapest, 2000.
  26. Wenzel K., Ladunga K., Ábrahám Gy., Kovács G., Kucsera I.: Measuring color adaptation on monitors, ISCC 2nd Panchromatic Conference, Savannah, 2000
  27. Kucsera I., Wenzel K., Ábrahám Gy., Kovács G.: Modeling color sensation of people with normal color vision and anomalous trichromats and dichromats, ISCC 2nd Panchromatic Conference, Savannah, 2000
  28. Kovács G., Ábrahám Gy., Kucsera I., Wenzel K.: Improving color vision for color deficient patients on video displays, OSA Conference,Santa Fe, 2000.Febr 10.
  29. Samu K., Wenzel K., Ladunga K.: Colour and luminance contrast sensitivity function of people with anomalous colour vision, AIC Conference, Rochester, 2001. June 24-29, Proceedings of SPIE. Volume 4421
  30. Wenzel K., Kovacs I, Böhm V,: Practical experiences with the color contour test, AIC COLOR 2002 SI, Conference in Maribor, Book of Proceedings, P. 34-39.
  31. Wenzel Klára: Robot vision system with humanoid color vision, International Conference on Mechanical Ingeneering, Kolozsvár, 2003, In Print
  32. Wenzel Klára: Optical Problem of the Ligting, the Vision and the Color Vision, International Conference on Mechanical Ingeneering, Kolozsvár, 2003, In Print
  33. Wenzel Klára, Samu Krisztián: The colour monitor as a scientific tool, Országos Gépész Találkozó, Csiksomlyó, 2004
  34. Wenzel, K.: .Design and construction of instruments for measuring colour vision, Gépészet 2004, Budapest
  35. Wenzel Klára: A színtévesztés mérése; a diagnózis, Országos Üzemegészségügyi Társaság Kongresszusa, Szeged, 2004
  36. Wenzel K., Samu, K.: Relatív világosságérzet mérés a színlátás vizsgálatban, Lux et Color Vespremiensis, Veszprém, 2004
  37. Wenzel Klára (BME Finommechanika és Optika Tanszék), Jakab Zoltán (BME Kognitív Tudományi Tanszék ) Szûrési eljárás kidolgozása négyféle csappigmenttel rendelkező személyek azonosítására, Debrecen, 2004
  38. K. Samu, K. Ladunga, K. Wenzel: Low Color Contrast Sensitivity of People with Anomalous Color Vision. XXVIII. Kolorisztikai Szimpózium, Tata 2001.09.3-5.
  39. Ladunga, K.: Relative luminosity generated by the colors of CRT. Periodica Politechnica, 44, 2000.
  40. Ladunga, K., Wenzel, K., Ábrahám, Gy.: Computer Controlled Color Vision Test, Proceedings of SPIE, Vol. 4016, Prague 1999. 501-505. p.
  41. Ladunga K.: Relatív világosságészlelet monitoron. XXVII. Kolorisztikai Szimpózium kiadványa, Tata, 1999. 65-69. p.
PATENTE

  • Dr.Ábrahám György, Dr.Szappanos János, Dr.Wenzel: Eljárás és eszközök színlátás javítására vagy módosítására Budapest, Magyar szabadalom Lsz. 208 453. 1993.

  • Dr.Gy.Ábrahám, Dr.J.Szappanos, Dr.K.Wenzel: Method and optical means for improving or modifying colour vision and method for making said optical means. Patent No. 0770 6-PCT

  • Dr.Wenzel Gottfriedné-dr.Ábrahám György-dr.Szappanos János: Berendezés és mérési módszer a színtévesztés típusának és mértékének meghatározására.

  • Ábrahám, Gy., Wenzel, K., Szappanos, J. : Method and optical means for improving or modifying colour vision and method for making said optical means, PCT-HU 93/00045

  • Ábrahám, Gy., Wenzel, K. : Method and apparatus for determining spectral sensitivity parameters of colour/sensitive receptors in the eye, PCT/HU95/00009

  • Ábrahám Gy., Wenzel Klára: Eljárás és optikai eszköz színlátás javítására vagy megváltoztatására, valamint eljárás az optikai eszköz előállítására, Magyar Szabadalom, Lajstromszám: 217 735 Budapest 2000.jan. 28.

  • Wenzel K., Ladunga K., Ábrahám Gy.: Eljárás és berendezés színtévesztés mérésére. Magyar Szabadalom P99 01241, 1999.


Înapoi

 
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.
daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii
daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii daltonism, discromatopsie, discromatopsice, daltonismului, daltonismi, daltonistii
daltonism? si? discromatopsie?, conceptul din urma fiind mai rareori folosit tocmai din cauza caracterului sau  mai stiintific.